Făcusem un aşa-zis pact cu mine însămi, şi anume să nu mai scriu pentru o perioadă bună despre dragoste aici, mai cu seamă despre dragostea dintre două persoane de sex opus şi care să nu fie rude. :) De ce? Pentru că mi-ar fi lipsit cu desăvârşire obiectivitatea şi aş fi dramatizat într-un mare fel. Nu că acum aş fi mai brează, dar... voi încerca să mă abţin.
(...)
Am obiceiul să mă uit foarte des pe geam, chiar şi când stau la calculator (monitorul e în aşa fel amplasat încât dacă îmi "ridic" puţin linia orizontului pot vedea afară perfect). Şi într-o seară, acum fix o lună, am văzut-o pe ea.
Da, vreau să cred că e o "ea". O vedeam de mai multe ori, seara, singură. Astăzi, însă, a venit cu un însoţitor, care, foarte protector fiind, îşi manifesta cu tandreţe afecţiunea. :)
Dacă îl mai văd şi mâine înseamnă că are gânduri serioase cu firava porumbiţă.
Ups, dacă îl sărută data viitoare? :)
Bunicii nu sunt obligați să ne crească copiii
-
Mi-a explodat inboxul weekendul ăsta de la ceva ce-am zis la Giulia în
podcast: că mulți n-ar divorța, dacă ar avea instituția bunicilor, care să
mai des...
Acum 2 săptămâni






Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu